VITAMINA C SAU ACIDUL ASCORBIC
Simptomele deficitului de vitamina C erau deja cunoscute din 1.500 î.e.n. și au fost descrise de Aristotel. Scorbutul a afectat în principal marinarii pe distanțe lungi, lipsiți de fructe și legume pentru perioade lungi. Rezultatul său a fost adesea fatal până în secolul 18, perioadă în care s-a descoperit că consumul de lămâie împiedică această boală.
Vitamina C aparține grupului de vitamine solubile în apă – este principala vitaminā a legumelor, fructelor și fructelor de pădure.
Vitamina C a fost descoperită în 1912, izolatā în 1928, iar în 1933, a fost prima vitamină care a fost produsă chimic.
Un alt nume pentru vitamina C este acidul ascorbic. L-ascorbic acid sau L-ascorbat.
ROLUL VITAMINEI C IN ORGANISM
Vitamina C joacă un rol important în organismal uman. Funcționeazā ca un cofactor în multe reacții enzimatice si mediază o varietate de procese biologice esențiale. Este necesarā pentru:
- Producția colagenului, acesta fiind componenta principală a țesutului conjunctiv și cea mai abundentā proteinā în orgnism. Între 1 și 2% din țesutul muscular este colagen. Este o componentă vitală în țesuturile fibroase, cum ar fi: tendoane, ligamente, piele, cornee, cartilaj, oase, vase de sânge
- Productia de L-carnitină (un amino-acid cu rol crucial în productia de energie în mitocondrii)
- Alaturi de vitaminele B si Magneziu, participa la productia serotoninei (“hormonul fericirii”) un neurotransmitātor cu functie de control al peristaltismului
- Nutrient necesar pentru activarea functiei glandele suprarenale
- Poate crește elasticitatea și rezistența vaselor de sânge, iar acest lucru ar putea ajuta la preventia bolilor de inimă și a hipertensiunii arteriale
- Reduce productia de colesterol în ficat și îndepărtează depozitele din pereții vaselor de sânge, protejând astfel inima
- Poate ajuta la scăderea riscului de cataractă, precum și a degenerescenței maculare legate de vârstă
- Pacienții cu diabet au mai puține riscuri de a deteriora rinichii, ochii și nervii dacă au aport suplimentar de vitamina C
- Îmbunătățește absorbția fierului din alimente, ce este necesar pentru formarea normală a sângelui, prevenind anemia (care se poate instala si în prezenta parazitilor)
- Nivelurile de plumb, cupru, mercur pot fi reduse dacă există un aport adecvat de vitamina C (administrat alāturi de Garlic si Phycothene™)
- Un studiu din 1992 a găsit niveluri mai scăzute de histamină la persoanele care au luat 2 grame (g) de vitamina C/zi. Histamina este o substanță pe care sistemul imunitar o produce, rezultând în inflamații și alte probleme.
- Diminueaza efectele rāului de mare
- Persoanele care fumeazā pot suplimenta aportul de vitamina C pentru protectie
- Vitamina C poate ajuta, de asemenea, la prevenirea infecțiilor respiratorii acute, în special la persoanele cu malnutriție și la cei care sunt stresați fizic
Cercetătorii au mai descoperit că vitamina C poate ucide bacteriile rezistente la tuberculoză (TB) într-o cultură de laborator. Un studiu publicat în 2013 sugerează că adăugarea de vitamina C la medicamentele TBC ar putea scurta terapia.
Vitamina C are activitate anti-viralā. S-a demonstrat cā vitamina C este un factor esential în producerea rāspunsului imun anti-viral în faza timpurie a infectiei virale prin producerea de interferoni de tip I (Kim et al. 2013), care regleazā în mod natural activitatea limfocitelor T celulare si citotoxice (Madhusudana et al. 2004). De asemenea, studiile au indicat cā acidul ascorbic poate fi utilizat ca agent de inactivare atât pentru virusurile ARN, cât si pentru ADN, diminuând infectiozitatea viralā (Jariwalla si Harakeh, 1996; Byun si Jean, 2011).
In plus, acidul ascorbic poate detoxifica produsele virale care produc durere si inflamatie (Harakek si colab., 1990). S-a dovedit cā vitamina C în dozā mare este eficientā împotriva infectiilor virale, cum ar fi rinovirusul rece (Hemila si Herman, 1995); virus avia H1N1 (Ely, 2007;) Chikungunya (Gonzalez si colab. 2014; Marcial-Vega si colab., 2015); Zika (Gonzalez si colab. 2016) si gripa (Zarubaeva et al.2017). De asemenea, suplimentarea oralā cu vitamina C (doze peste 3g) pare sā fie în māsurā sā previnā si sā trateze infectiile respiratorii si sistemice (Carr si Maggini, 2017).
Cea mai importantă funcție a vitaminei C este cea antioxidantā, prin donarea electronilor la diverse reacții enzimatice și non-enzimatice. Atenuează efectele toxice ale radicalilor liberi, protejează organismul împotriva stresului oxidativ și ajută la prevenirea oxidării altor molecule. Se pare că regenerează și alți antioxidanți din organism.
Cu ajutorul vitaminei C, organismul face față cu ușurință multor toxine și otrăvuri: atunci când sunt, în prezenta vitaminei C, sunt neutralizate și excretate în urină. Vitamina C crește rezistența la orice reacții adverse: infecții, supraîncălzire, răcire, aport scāzut de oxigen, stres, contact cu alergeni.
Vitamina C protejează grăsimile și vitaminele liposolubile (vitaminele A și E) necesare organismului împotriva oxidārii, accelerează vindecarea rănilor și arsurilor, îmbunătățește starea ficatului prin stimularea nivelului glutationului, unul dintre cei mai puternici si importanti antioxidanti intracelulari ai organismului. Totuşi, există două probleme în administrarea antioxidanţilor obişnuiţi cum este si vitamina C. În primul rând, substanţele active de care sunt legaţi ionii negativi de hidrogen pot avea efecte adverse la administrarea în cantităţi mari, deoarece activitatea antioxidantă a acestora poate deveni secundară în raport cu altă funcţie principală din corp. Din acest motiv când suntem rāciti
si încercām sā ameliorām simptomele cu administrarea de vitamina C fārā vreun rezultat notabil, mai mult ca sigur cā a fost nevoie în corp de vitamina C în alte procese decât de reducere a radicalilor liberi produsi de multiplicarea virusurilor, a bacteriilor.
În al doilea rând, după cedarea electronilor redundanţi, antioxidanţii obişnuiţi se transformă, la rândul lor, în radicali liberi captatori de electroni, continuând, astfel, reacţia devastatoare de oxidare. Cu un aport prelungit de acid ascorbic peste 500 mg / zi începe să nu exercite un efect antioxidant asupra organismului, ci contrar, un efect oxidativ. Din acest motiv, vitamina C (ca antioxidant traditional) trebuie folosit cu precautie, de preferat în acest caz ar fi antioxidantii cu hidrogen cu ion negativ H500 si Microhidrina.
Vitamina C este solubilă în apă, iar organismul nu o păstrează. Pentru a menține niveluri adecvate de vitamina C,
oamenii au nevoie de un aport zilnic de alimente care o conțin sau de suplimente cu vitamina C.
CERINȚA ZILNICĂ DE VITAMINA C
Corpurile noastre nu sintetizeazā vitamina C, dar avem nevoie de ea pentru multe functii asa cum
am arātat mai sus. Alocația dietetică recomandată pentru bărbați este de 90 de miligrame (mg) pe
zi, pentru femei 75 mg pe zi, iar pentru copii – de la 30 la 90 mg/ zi.
Cel mai mare aport admis este de 2.000 mg / zi.
Nevoia de vitamina C crește cu:
- activități sportive (până la 150-500 mg / zi);
- sarcina și alăptarea (până la 120 mg / zi);
- răcelile și alte boli infecțioase (până la 500-2.000 mg / zi).!
Dacă doriți beneficiile vitaminei C, va trebui să o consumați în fiecare zi și nu doar la începutul simptomelor de răceală, de exemplu.
La doze peste 400 mg, vitamina C este excretată în urină. O doză zilnică de 2.000 mg sau mai mult poate provoca greață, diaree, dureri abdominale și poate interfera cu testele de zahăr din sânge.
Aportul zilnic excesiv de vitamina C duce la dezvoltarea aterosclerozei. Și chiar dacă nu luați doze mari de acid ascorbic de multă vreme, în urină apar o mulțime de săruri de acid oxalic (oxalați), ceea ce duce la apariția de pietre în tractul urinar. Din acest motiv este important aportul unei vitamine C cât mai biodisponibile, cu un grad mare de absorbtie de 96-98% cum este cazul vitaminei C Lipozomale (comparativ cu 35-40% grad de absorbtie, în cazul vitaminei C obtinutā prin extractie), formele obișnuite de acid ascorbic nu se asimilează complet, sunt distruse rapid și irită mucoasa tractului gastro-intestinal.
DEFICITUL DE VITAMINA C ÎN ORGANISM SI SEMNE ALE DEFICITULUI
Deficitul de vitamina C apare din cauza procesării culinare necorespunzătoare a produselor și în timpul depozitării prelungite sau adverse a legumelor și fructelor. Așadar, de exemplu, 100 g de cartofi tineri conțin aproximativ 20 mg de vitamina C, iar după 6 luni – 10 mg; când pătrunjelul este păstrat la temperatura camerei timp de 2 zile, se pierde până la 80% din vitamina C. Când gătiți mâncare, se pierde până la 60% din vitamina C. De asemenea, o lipsă de vitamina C poate apărea în absența din dietă a legumelor proaspete, fructelor și fructelor de pădure.
Semne : rezistență redusă a organismului la SARI, SARS, gripă; sângerarea gingiilor, vindecarea lentă a rănilor, iritabilitate, umflarea feței, pierderea pārului, vase de sânge fragile ale ochilor, slăbiciune sau durere în articulații, sângerări nazale.
Scorbutul rezultă din deficiența de vitamina C. Simptomele includ articulațiile umflate, gingiile sângerânde și dinții slăbiți, anemia și oboseala.
DE UNDE LUĀM VITAMINA C
Alimentele ce conțin vitamina C sunt citricele, fructele de pādure, guave, broccoli, varză de Bruxelles, ardei gras rosu și căpșuni. În flori de trandafiri, cātinā, coacāze negre. Vitamina C este practic absentă în produsele de origine animală (cu excepția ficatului).
Vitamina C este cea mai instabilă și sensibilă la acțiunea factorilor de mediu și la procesarea culinară. De asemenea, este bine să nu păstrați legumele și fructele în lumina directă a soarelui, ci să alegeți un loc întunecos și rece, de exemplu, o pivniță sau un frigider si pe o perioadā scurtā de timp.
Sunt multe studii recente ce contin date istorice privind compoziția alimentelor în care s-au constatat scăderi medii aparente de 5% până la 40% sau mai mult, la unele minerale si vitamine din grupuri de legume și fructe, un efect de “diluare geneticā”, din cauza sārācirii solului, în urma agriculturii intensive, a poluārii mediului înconjurātor, a folosirii semintelor modificate genetic si/ sau hibride.
Acest lucru se traduce prin faptul cā doar alimentatia singurā nu mai este suficientā pentru a asigura aportul necesar de nutrienti si cā acesta poate si este recomandat de a fi suplimentat cu suplimente alimentare din surse naturale, asa cum este si cazul vitaminei C Lipozomale.
Principalele avantaje ale vitaminei C, încapsulată în membrană lipozomală constā în bioaccesibilitatea maximă și protejarea de iritații a mucoasei tractului gastro-intestinal, chiar și în cazul administrării de doze ridicate. Membrana lipozomală este formată din fosfolipide, ce reprezintă un material de construcție suplimentar pentru membranele celulare deteriorate.
https://www.medicalnewstoday.com/articles/219352#what_is_vitamin_C_and_why_do_we_need_it
https://butakova.info/vitamin-c/
